COMUNA STÂLPENI, JUDEȚUL ARGEȘ
AȘEZARE GEOGRAFICĂ
Comuna Stâlpeni are în componență șapte sate:
- Stâlpeni, satul care este și reședința comunei,
- Dealu Frumos,
- Livezeni,
- Ogrezea,
- Oprești,
- Pițigaia si
- Rădești.
Comuna se află în nord-estul județului, pe malurile Râului Târgului. Este străbătută de șoseaua națională DN73, care leagă Piteștiul de Brașov, iar prin comună trece calea ferată Golești–Câmpulung–Parc Kretulescu, care este deservită de stația Stâlpeni.
Prin partea centrală a comunei trece meridianul de 25° longitudine estică, iar prin sudul comunei Stâlpeni trece paralela de 45° latitudine nordică.
STEMA
Stema a fost aprobată prin Hotărârea nr. 371/2011 de către Guvernul României și arată precum imaginea alăturată.
Stema comunei Stâlpeni se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.
În partea superioară, în cartierul 1, în câmp roșu, se află un stâlp de argint, ieșind, așezat în pal, tăiat în partea superioară, secționat sus de o lamă de ferăstrău de argint, poziționată în fascie, care intră 2/3 în el.
În partea superioară, în cartierul 2, în câmp aur, se află șapte mere verzi, dispuse 3:3:1.
În vârful scutului, în câmp albastru, se află un cap de căprior de aur, privit din față.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificația elementelor însumate
ISTORIE
Primul document care atestă numele satului Stâlpeni este un hrisov al domnitorului Pătrașcu cel Bun (12.03.1554 – 24.12.1557), datat 20.07.1556, „Întărirea lui Pătrașcu cel Bun, voievodul Țării Românești, pentru Stana”. Domnitorul era, într-adevăr, tatăl lui Mihai Viteazul, așa cum susținea însuși cel care a realizat prima unire a țărilor românești în 1600.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Râurile a județului Muscel și era formată din satele Stâlpeni, Surdeni, Oprești și Cotori-Tigania, având în total 985 de locuitori. În comuna funcționau o biserică și o școală mixtă înființată în 1836.
La acea dată, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Livezeni și Rădești. Comuna Livezeni era compusă din satele Livezeni și Hartiești, cu o populație totală de 700 de locuitori. Funcționau și aici două biserici (una fondată de postelnicul Lazăr în 1813 și alta datând din 1534) și o școală cu 45–48 de elevi. Comuna Rădești, cu satele Rădești și Pitigaia, avea 833 de locuitori, o biserică ridicată de Partenie Ieromonahul în 1778 și o școală cu 70 de elevi.
Anuarul Socec din 1924 consemnează desființarea comunei Livezeni și includerea satelor ei în comuna Rădești. Aceasta avea, astfel, 1803 locuitori în satele Livezeni, Mateești, Oprești, Stâlpeni și Surdeni. Comuna Rădești avea 1254 de locuitori și aceeași alcătuire. În 1950, ele au fost transferate raionului Muscel din regiunea Argeș, iar în 1968 au trecut la județul Argeș. Tot atunci, a fost desființată comuna Rădești, satele ei fiind alipite comunei Stâlpeni.
Captură hrisov „Întărirea lui Pătrașcu cel Bun, voievodul Țării Românești, pentru Stana ”, 20.07.1556
Foto: fondurile arhivistice – Centrul Regional București
RELIEF
Localitatea Stâlpeni se află în zona colinară a podișului Getic, în sudul „muscelelor”. Se evidențiază complexul de vale cu patru terase, flancat spre răsărit de Dealul Mare, iar spre apus de Gruiul Stâlpenilor.
Terasele sunt întretăiate pe direcția est-vest de văi torențiale intermitente cum sunt: Valea Bârzii, Valea Tiții, Valea Ogrezelii, Valea Cămianului, Valea Lupului, Valea Tânjală, iar prin satul Pițigaia, pe direcția nord-sud se află pârâul Văii Mănăstirii ce străbate și localitatea Țițesti.
ACTIVITĂȚI SPECIFICE ZONEI
- Exploatarea și prelucrarea lemnului
- Comerț
- Agricultură
- Creșterea animalelor
ACTIVITĂȚI ECONOMICE PRINCIPALE
- Prelucrarea lemnului
- Agricultură
- Comerț
INVĂȚĂMÂNT – CULTURĂ
Cămine culturale se găsesc în satele Rădești și Livezeni, în ultima funcționând și o bibliotecă comunală, încă din anii 1980.
DEMOGRAFIE
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Stâlpeni se ridica la 4.868 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.147 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,49%). Pentru 1,99% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,36%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,21%). Pentru 1,99% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Stâlpeni se ridică la 4.418 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.868 de locuitori . Majoritatea locuitorilor sunt români (89,38%). Pentru 9,08% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,91%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,21%). Pentru 10,88% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE LOCUITORI
ai comunei Stâlpeni între anii 2015 – 2023
2015
5047 locuitori
2016
5011 locuitori
2017
4985 locuitori
2018
4974 locuitori
2019
4967 locuitori
2020
4925 locuitori
2021
4874 locuitori
2022
4815 locuitori
NUMĂR LOCUITORI PE SATE
conform recensământului din 2011
SATUL | NR. LOCUITORI |
---|---|
STÂLPENI | 1377 |
LIVEZENI | 1332 |
RĂDEȘTI | 1243 |
OPREȘTI | 424 |
OGREZEA | 419 |
DEALU FRUMOS | 45 |
PIȚIGAIA | 28 |
INDICELE DE DISPERSIE AL AȘEZĂRILOR = 5,02
NUMĂR LOCUITORI PE SATE
conform recensământului din 2021
SATUL | NR. LOCUITORI |
---|---|
LIVEZENI | 1247 |
STÂLPENI | 1207 |
RĂDEȘTI | 1129 |
OGREZEA | 412 |
OPREȘTI | 363 |
DEALU FRUMOS | 45 |
PIȚIGAIA | 15 |
PERSONALITĂȚI LOCALE
Irina Petrescu
(n. 19 iunie 1941 – d. 19 martie 2013)
Irina Petrescu s-a născut la București, la 19 iunie 1941, dar deținea proprietăți semnificative în Argeș, de unde erau bunicii săi, care aveau în satul Rădești (Stâlpeni) o casă musceleană cu etaj și cu cerdac. „Aceea este casa copilăriei mele fericite„, spunea Irina Petrescu într-un interviu.
A fost foarte mândră de neamul său. Bunicul său a fost învățător și director de școală. Dar, mai presus de toate, și-a iubit părinții pe care, însă, i-a pierdut prea devreme.
Ambii au murit în urma unui accident de circulație, petrecut atunci când se întorceau de la Rădești spre București. Nenorocirea s-a petrecut în anul 1967, când Irina Petrescu se afla în turneu, în străinătate… [Mai mult]
Cristian Diaconescu
(n. 2 iulie 1959)
Stâlpeni este localitatea natală a lui Cristian Diaconescu, unul dintre cei mai importanți oameni politici pe care i-a dat Stâlpeniul și Argeșul, implicit, fost ministru de Externe.
Acesta s-a născut la data de 2 iulie 1959 în localitatea Stâlpeni, județul Argeș.
Între anii 1966 și 1974 a urmat cursurile Școlii Generale nr. 86, între anii 1974 și 1979 a urmat cursurile Liceului de Matematică-Fizică nr. 3, iar în anul 1983 devine licențiat al Facultății de Drept a Universității București.
Ion Barbu (Dan Barbilian)
(n. 18 martie 1895 – d. 11 august 1961)
Pe numele de botez Dan Barbilian, nume pe care l-a schimbat după bunicul său patern în Ion Barbu, nume cu care este cunoscut în literatura română, a urmat cursurile primare la Câmpulung, Dămieni (Roman) și Stâlpeni între anii 1902 și 1906.
Doctor în matematică, cu bursă de studii în Germania, Ion Barbu a fost fascinat de poezie pe care o spațializează și o interferează cu matematica, realizând creații care se diferențiau de ce știau Arghezi sau Lucian Blaga, aducând-o mai aproape de Mallarmé și Valéry… [Mai mult]
Radu Boureanu
(n. 9 martie 1906 – d. 05 septembrie 1997)
Printre personalitățile care au locuit, creat și marcat pentru totdeauna comunitatea Stâlpeni, se află și Radu Boureanu. Acesta a fost poet, prozator, dramaturg, eseist și traducător, „pasionat de marile spații ale naturii diverse, de plasticitatea evocatoare a pământului cu o mie și una de clișee pe care le trecea adesea pe sub ochiul unei lanterne magice lăuntrice …”, citat din Cartea de identitate europeană a comunei Stâlpeni.
Casa pe care a construit-o chiar el însuși la Stâlpeni în anii 1960, pe o colină care îi poartă astăzi numele, a schimbat mai mulți proprietari de-a lungul timpului, însă pentru localnici a rămas și va rămâne „casa de pe dealul Boureanu”… [Mai mult]
George Ziguli
(n. 5 februarie 1954 – d. 7 octombrie 2014)
Născut la Stâlpeni, a fost un sportiv român, fost jucător, mai apoi antrenor și după, director al echipei sportive de baschet BCM U Pitești.
El a rămas în istorie deoarece în 2000 echipa locală antrenată de el a câștigat primul titlu de campion național, învingând echipa West Petrom Arad.
În 2007 s-a clasat pe locul secund cu BCM Pitești. Ca director tehnic are în palmares o Cupă și o Supercupă a României. A fost președinte interimar al PNG-CD Argeș, fiind și prim-vicepreședinte al partidului. În memoria sa, în 2015 a avut loc la Pitești un turneu care îi poartă numele.
La 10 decembrie 2004 a fost decorat cu Medalia „Meritul Sportiv” clasa I… [Mai mult]